|
La emigrazion furlane in Austrie e in Gjermanie
Matteo Ermacora
Tra Vot e Nûfcent Austrie e Gjermanie a son lis metis par ecelence de emigrazion furlane. Dut câs, cheste emigrazion e cjapave formis, dimensions e caratars diviers di chei de mobilitât tipiche de ete moderne; di fat, lis primis testemoneancis dal fenomen de emigrazion «tradizionâl» a son dai secui XVI-XVII cuant che cjaristiis, epidemiis e oblics feudâi a vevin obleât i cjargnei a lâ tal Imperi asburgjic, in Istrie e in Baviere. A jerin migrazions temporaniis di cramârs e di tiessidôrs; chest gjenar di mobilitât, che si verificave vie pal Invier, al integrave i redits scjars des ativitâts agriculis tes areis di mont. Lis carateristichis di chescj flus a son restadis simpri compagnis fin ae fin dal Sietcent, cuant che la decjadence de industrie tessile in cjase, lis limitazions aes ativitâts comerciâls, il svilup dai cantîrs edîi di là des Alps insiemi cul aument demografic a àn trasformât in maniere profonde la mobilitât de zone alpine.
|
|
i nons
cui ce cuant indulà
|
Conte une storie di emigrazion Scrîf culì la tô storie o chê di un parint, di un amì, di une persone che tu cognossis. Tu puedis zontâ fotografiis, altris documents, files multimediâi, leile tal AMMER e fasile cognossi insieme cun altris.
|
|